era randul lui sa se trezeasca primul...intr-o relatie fara reguli, dar aprinsa de imaginatie....florile din perna isi pierdusera mirosul, nu s-au ofilit doar ca noaptea anterioara furase toate simturile...ochii lui caprui au zarit inatai o fata ce vorbea despre liniste...cutele asternuturilor primeau razele strecurate ale soarelui de-abia nascut...perdeaua mov se unduia in ritmul vantului adormit...copacul din camera era insetat...cartea de pe noptiera avea pagina a douasprezecea indoita...veioza de langa ar fi avut ceva de spus, dar nu isi dorea sa strice echilibrul lustrei cu trei picioare...oglinda uitase la ce a fost martora, poate doar patul mai suferea...intr-o astfel de atmosfera el cobori pe covorul liliachiu...ce noroc ca nu suporta papucii...culoarea inchisa era ca o terapie pentru talpile desculte...si ea dormea...acum continuarea ar fi la fel de siropoasa...stropita cu suc de portocale, cu paine uscata si atat de multa cafea incat sa umple o ora dintr-o dimineata trucata...aprinse o tigara...oualele fierbeau in ibricul preistoric, era cadou de la bunica...cutia de lapte ajunsese singura pe masa ovala, dar ceralele inca erau in debara...mai puteau astepta pret de o tigara...cafeaua era gata, numai ea nu se trezea...se visase din nou acasa, dar nu mai era cazul, azi era prima zi din restul celor doi ani departe de munti...era singur intr-o camera fara cortine...ea nu era, dormea in alta tara...
...in alt colt de oras, o alta ea isi incepea ziua visand la el, care isi astepta in vis adormita...perdeaua neagra stationa...oglinda nu avea...veioza nici atat, doar o carte cu pagina a douasprezecea indoita...biblioteca nu spunea povesti, doar cearsaful ar fi putut lega ceva despre agitatia unui trup gol pe care l-a protejat de racoarea noptii adevarate... pe lada acoperita de flori au venit o cana cu ceai de vanilie si cateva triunghiuri de branza dulce...ea era in compania diminetii si a catelului ce sprijinea geamul...fumul de la tigara celeilalte ea s-a intalnit cu fumul lui si au hotarat sa plamdeasca plozi in liniste...era pana la urma dimineata tuturor traita pe continente diferite in momente nesincronizate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu