albastru simbata... rosu duminica... niciodata impreuna... mereu separate invaluind un trup ce se indreapta spre patruzeci de ani.. albastru si in ochi... aur-violet pe mana stanga... copile-narcise mangaiate pe sepale... aburi rotunzi de caldura si o privire completata de un evantai de lalele negre... urma de dandy ferchezuit, dar natural...premiera pe ecranele cinematografului la care a rulat timp de doi ani aceeasi pelicula ieftina... revenim in curand la "Frumosul si Bestia", dar mai oferim si amuzament cu "uite ce vaca!" sau "pasarica, ce grasa esti!", toate derulate in pauzele publicitare, atunci cand la premiera se mai rupe filmul... incursiunea in real a fost prea absurda... masuram distanta...sunt cativa metri pentru mine... e neclar... cui pe cui se scoate... a incercat cineva sa scoata un cui cu altul?... dar batranii sunt intotdeauna mai intelepti si mai isterici... barna, sol, sarituri, dar mai ales paralelele... si maine ma mai ingroapa un telefon...daca n-as spune povesti, n-as exista... ironie de duminica adapata din trandafirii diminetii...pacat ca tepii sunt mai puternici ca mirosul...durere de resemnare supravegheata atenta de orgoliu...nuia pe inima... corectie neadecvata intr-un colt de masea ingalbenita de tigari...stinghii despartitoate si salut specific... teoaria comunicarii functioneaza, noroc ca acum stiu sa fug spre intermintentele mortii... in lanul de floarea-soarelui n-a mai ramas nimeni doar sperietoarea al carei schelet e mancat de cariile de lemn...apa verde in calea fericirii...doar scara de incendiu ruginita inventata de o dorinta fizica ridata...si maine vor deceda toate violetele din albastrele inflorite in pamantul mimozelor...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu