uneori cand viata nu te inspira...visurile sunt solutia...de aproape o saptamana lenevesc si extrag personaje pe care le trec prin vopseaua colorata stransa din fantana imaginatiei...dar numai in fapt de seara...atunci cand inchid ochii...nu e nou procedeul...dar acum e mare seceta de intamplari cat de cat reale...nu mai am despre ce sa povestesc...gresita abordare...daca el nu mai e, mi se parea ca nimic nu e...ei bine, sunt eu cu toata rutina pe care uneori o indragesc, iar alteori scuip pe mormantul ei...nu mai produc spectacol nici pentru mine...mai intervin momente de despartire partiala, cand opresti lacrimi pentru ca altcineva plange mai rau decat tine...nu e un moment liric, cand oamenii carora chiar le-a pasat se muta in acelasi oras, dar la 50 de kilometri distanta...o margareta...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
scrie mai des. esti magnifica. esti prea mult. esti eu.
in cartea bunelor maniere scrie ca nu e bine sa raspunzi la un compliment cu "multumesc", dar chiar nu gasesc alt cuvant, asa ca multumesc...
acelasi sfat iti dau si eu: scrie mai dessssssssssss:)))
incerc, incerc...dar nu ma lasa unii colegi de apartament ;)
n-ar strica un team building:)))
Trimiteți un comentariu