O, ramâi, ramâi la mine,
Te iubesc atât de mult!
Ale tale doruri toate
Numai eu stiu sa le-ascult;
In al umbrei întuneric
Te asaman unui print,
Ce se uit-adânc în ape
Cu ochi negri si cuminti;(...)
Eu te vad rapit de farmec
Cum îngâni cu glas domol,
In a apei stralucire
Intinzând piciorul gol
Si privind în luna plina
La vapaia de pe lacuri,
Anii tai se par ca clipe,
Clipe dulci se par ca veacuri.(...)
Astazi chiar de m-as întoarce
A-ntelege n-o mai pot...
Unde esti, copilarie,
Cu padurea ta cu tot?
O, ramai...M. Eminescu
morala:
prietenii stiu de ce...
5 comentarii:
...sau nu prea.
era doar o elegie scrisa de Mihai Eminescu...
asa si?
doar asa...l-am sarbatorit pe eminescu un pic mai tarziu...
dragutz.
Trimiteți un comentariu