am ezitat mult sa scriu in noaptea asta, tocmai pentru ca tonul meu nu este euforic, e chiar de jale...am asteptat sa mai treaca orele...lacrimile sa se aseze pe gulerul camasii mov, fumul sa-mi macine si mai rau plamanii, plimbarea pe malul dambovitiei sa-si faca efectul...dar nu pot nici la ora sa mai scriu...euforia are termen de garantie doar o zi: 26 februarie 2008...27 februarie e deja o alta poveste...inceputul sfarsitului...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
8 comentarii:
lasa jalea...think and act positive!!!
ce sa-i faci daca mie imi plac doinele?
e vremea schimbarilor.
jolie,
couldn't agree with you more
da...se pare ca voi stiati inaintea mea ce decizie o sa iau...
euforia nu e decat punctul culminant pe rollercoaster:) what goes up must come down...
ava
eu sper sa ma mai cocot o data in roller-coaster si sa urc mai sus ca prima oara...dar probabil trebuie sa mai treaca un pic timpul...
life goes on.
Trimiteți un comentariu