deja-vu (deplasarea, episodul V)

distributie: eu, fotografa cu fundite si codite si celalalt sofer

scenariu : eu

decor: bucuresti-piatra-neamt-(prin cheile bicazului) miercurea ciuc-bucuresti

din pat direct in traficul de la ora 10:20...scapat de masini aproape de 12:00...in fata drumul spre piatra-neamt, o sosea lunga de aproape sase ore, intrerupta de un popas in buzau...si de o convorbire telefonica aiuristica:

-Buna ziua. Federatia Romana de Hochei?

-Da.

-Care sunt datele de disputare ale finalei Campionatului National?

- Pai incep pe 23. (de mentionat ca eu pe 22 trebuia sa fiu la Miercurea Ciuc pentru primul meci dintre HC si SC)

-Primul meci nu este pe 22?

-De unde stiti?

-Din anumite surse.

-Asteptati doua minute.

dupa 1 minut...

-Da, aveti dreptate.

piatra-neamt: si cu viteza melcului grabit am ajuns sub Pietrica, la etajul noua al hotelului Ceahlaul...camera verde nu s-a bucurat de prezenta mea si a Fotografei cu fundite si codite decat 10 minute pentru ca de la 19:00 fix aveam mare meci mare, Unic si Stiinta si-au jurat credinta sa ne tina mai mult de trei ore in sala cu banci de lemn supraetajate...celalalalt sofer era nervos ca nu avea loc...pe mine mai avea putin si ma lua de urechi pentru a ma invarti de doua ori si pentru a ma arunca exact la ultimul etaj al bancilor...

in timp ce Fotografa cu fundite si codite muncea eu ii trimiteam mesaje obscene care-l priveau pe antrenorul unicului, gajici (inca un potential)...in dreapta mea un tanar probabil pensionar imi arunca respiratii care ar fi imbatat si un elefant...in stanga mea doi liceeni isi incurajau echipa atunci cand luau pauza pentru ca limbile lor sa nu faca febra...mirosea a ceapa si a alcool, a transpiratie si a plicitiseala...gajici a rezistat doar pentru ca in agitatia lui de mixer, simtul olfactiv se atrofiaza...am facut si o incursiune pe sub bancile etajate, tocmai pentru ca micuta transmisie a hotarat sa evadeze de sub tutela mea...in acelasi timp laptopul a clacat...cam atat din sala Ceahlaul, roxana ai legatura...

Roxana: in legatura cu noptea petrecuta la piatra-nemt nu recunosc ca am stat pana la trei dimineata de vorba cu Fotografa cu fundite si codite, imi protejez sursele si nu declar nimic, nici macar in fata marii adunari redactionale"

miercurea ciuc: a doua zi am trecut in portofoliul locurilor vazute si Cheile Bicazului care ne-au deschis poarta catre Miercurea Ciuc...datele probelemei erau: laptop stricat, emotii cat tot patinoarul Vakar Lajos (inca mai speram la o privire de foc din mijlocul ghetii, bineinteles)...cum sa nu-ti tremure mainile? cum sa nu simti ca picioarele nu te mai asculta?... dar linistea s-a asezat langa mantinela...aer proaspat...soare pe cer... pasarele cantand (nici chiar asa, dar pe aproape)...concluzie am nevoie de gheata si de un tricou cu numarul "forty-four" pentru ca emotiile sa nu mai curga atat de repede prin vene...as vrea s-o parasc si pe Fotografa cu fundite si codite (cate pasarele, cat soare, ce tricou vrea ea), dar n-am s-o fac...si m-am tot plimbat intre banci de parc (aduse la patinoar) si mantinela...si tot nimic, azi cand am vazut ziarul m-am luat cu mainile de cap, titlu doi era o catastrofa (colega pocitoare de nume mi-a facut o mare surpriza - fara "slogane rasiale")...in text am comis-o si eu "daca nu marca Kavulici" (o cacafonie foarte buna pentru a-mi arunca un miros oribil peste sambata de dupa vinerea nebuna)...norocul meu este ca ziarul traieste doar o zi...pe la doua noaptea ne-am intors, departe de tricouri, departe de gheata, departe de multimea molcoma...Alfonso, treci la aparat!

P.S. explicatie foto: un jucator neindentificat de la Sport Club