era in fata oglinzii din holul asteptarilor....
- de ce nu mai scrii?
- aseara am visat cerneala.
- pai vezi...
- nu vad. ascult.
- nu ma lua peste picior!!!!!
- ai patit ceva?
- da. sunt fericita.
- si fericirea nu lasa urme in creierul tau pe care sa le prelungesti in scris?
- lasa. lasa, dar fericirea asta nu pot s-o risipesc in cele patru colturi, nu pot s-o impart cu o groaza de oameni.
- dar tristetea o scoteai cu nerusinare pe taraba...
- ....
raspunsul se pierdu. unul dintre interlocutori s-a dus sa-si traiasca fericirea in sufrageria prezentului...
